Cum îți măsori tensiunea acasă și când faci măsurările?
Pregătirea, poziția brațului, alegerea orelor și a numărului de zile, plus ce faci dacă obții o valoare neașteptat de mare.
Actualizat 5 min de citit
Odihnește-te în liniște cinci minute, apoi sprijină brațul descoperit la nivelul inimii și nu te mișca în timpul măsurării. Fă două măsurări la un minut distanță și notează-le pe amândouă, conform American Heart Association. Urmează programul medicului sau ghidul aplicabil acolo unde locuiești: protocoalele de monitorizare acasă pot diferi.
Ce tensiometru alegi?
Folosește un tensiometru automat validat, cu manșetă potrivită pentru brațul tău. Acesta este tipul recomandat de American Heart Association. AHA nu recomandă aparatele pentru încheietură sau deget, deoarece rezultatele lor sunt mai puțin fiabile.
Măsoară circumferința brațului și verifică dacă manșeta aparatului se potrivește. Și ghidul britanic NICE NG136 cere o manșetă potrivită brațului persoanei.
Cum te pregătești înainte de măsurare?
În cele 30 de minute dinaintea măsurării, nu fuma, nu consuma cofeină și nu face efort fizic. Golește vezica urinară. Apoi odihnește-te în liniște cel puțin cinci minute, fără să vorbești sau să folosești telefonul. Acești pași sunt descriși în recomandările AHA pentru măsurarea acasă.
Cum te așezi?
Stai pe scaun în liniște, cu brațul întins și sprijinit. NICE NG136 descrie această poziție în protocolul britanic. American Heart Association precizează că brațul trebuie să se sprijine pe o suprafață plană, la nivelul inimii.
Pune manșeta pe pielea descoperită a brațului, nu peste haine. Păstrează poziția pe durata măsurării.
La ce braț măsori tensiunea?
De obicei, se poate folosi oricare braț. American Heart Association spune că, în general, diferența dintre brațe nu este mare.
În Regatul Unit, NICE NG136 cere măsurarea la ambele brațe când se verifică o posibilă hipertensiune. Dacă diferența este mai mare de 15 mmHg, se repetă măsurarea la ambele brațe. Dacă diferența rămâne peste 15 mmHg, măsurările ulterioare se fac la brațul cu valoarea mai mare. Acesta este pragul NICE; medicul tău îți poate recomanda un alt protocol.
La ce ore faci măsurările?
Dimineața și seara, la ore constante, este un program folosit de ESC 2024. American Heart Association recomandă două măsurări la un minut distanță, la fiecare sesiune, și notarea ambelor rezultate.
Dacă medicul ți-a dat un program, urmează-l. Dacă nu ai unul, cere indicații potrivite situației tale, deoarece orele și numărul de zile depind de protocol și de scopul măsurărilor.
Câte zile trebuie să măsori?
Numărul de zile depinde de protocolul pe care îl urmezi. ESC 2024 folosește 3 până la 7 zile, cu două măsurări dimineața și două seara. La final, se calculează media tuturor măsurărilor din acea perioadă.
Ghidul în română publicat de Societatea Română de Cardiologie descrie același program ESC. Acesta nu exclude automat prima zi.
În Regatul Unit, pentru adulții care folosesc monitorizarea acasă la confirmarea hipertensiunii, NICE NG136 cere măsurări dimineața și seara timp de cel puțin 4 zile, ideal 7. Exclude toate măsurările din prima zi înainte de a calcula media celor rămase.
Dacă urmezi NICE și folosești calculatorul mediei tensiunii arteriale, introdu doar măsurările de după prima zi.
Ce faci dacă tensiunea este mare?
Dacă sistolica depășește 180 mmHg sau diastolica depășește 120 mmHg și ai durere în piept, lipsă de aer, durere de spate, amorțeală, slăbiciune, modificări ale vederii sau dificultăți de vorbire, American Heart Association recomandă apelarea imediată a serviciilor de urgență. Nu aștepta să repeți măsurarea.
În celelalte situații, repetă o valoare neașteptat de mare și notează ambele rezultate. Urmează planul primit de la medic. Dacă rezultatul te îngrijorează, discută cu un profesionist din domeniul sănătății, conform AHA.
Dacă prima sistolică a fost peste 180 mmHg sau prima diastolică peste 120 mmHg, dar nu ai simptomele enumerate, așteaptă cel puțin un minut și măsoară din nou. Dacă sistolica rămâne peste 180 sau diastolica peste 120, contactează imediat un profesionist din domeniul sănătății.
Un rezultat mai mic decât aceste praguri poate totuși să necesite evaluare dacă te îngrijorează. Nu folosi pragurile ca motiv pentru a ignora simptomele.
Calculatorul de tensiune arterială încadrează o măsurare în categoria referinței selectate. Categoria nu este un diagnostic sau o țintă personală de tratament.
Ce notezi în jurnal?
Notează ambele măsurări din fiecare sesiune și ora lor. Poți adăuga frecvența cardiacă și o notă despre ceva ce vrei să reții. American Heart Association recomandă păstrarea fiecărui rezultat.
Jurnalul tensiunii arteriale de tipărit are spații pentru aceste detalii. Articolul cum ții un jurnal al tensiunii explică organizarea lor.
În BP Diary, poți fotografia ecranul tensiometrului și verifica numerele sau le poți introduce manual. Jurnalul păstrează ora și nota opțională alături de măsurare. Poți consulta istoricul sau crea un raport. Separat, o scanare prin cameră poate produce o estimare a tensiunii. Aceasta nu provine din fotografia ecranului și nu înlocuiește măsurările cu tensiometrul cerute de medic.