Ce înseamnă pulsul afișat pe tensiometru?
A treia valoare arată frecvența cardiacă. Ce înseamnă pulsul în repaus, când contează o schimbare și unde îl treci în jurnal.
Actualizat 4 min de citit
A treia valoare de pe ecranul tensiometrului este pulsul, adică frecvența cardiacă: de câte ori bate inima într-un minut. Este o măsurare separată de cele două valori ale tensiunii arteriale. În repaus, pulsul este de obicei între 60 și 100 de bătăi pe minut. Notează-l în jurnal alături de tensiune, conform explicațiilor American Heart Association.
Cum se deosebește pulsul de tensiunea arterială?
Pulsul arată cât de des bate inima, iar tensiunea arterială arată presiunea exercitată de sânge în vase. American Heart Association explică separat cele două măsurări.
Un puls mare nu înseamnă automat tensiune mare. Frecvența cardiacă nu schimbă categoria în care intră valorile sistolică și diastolică. Pentru categoria tensiunii, folosește calculatorul de tensiune arterială, cu cele două valori afișate de tensiometru.
Ce înseamnă intervalul pentru pulsul în repaus?
AHA descrie o frecvență cardiacă normală în repaus de 60 până la 100 de bătăi pe minut. Condițiile contează: stai pe scaun sau în poziție culcată, în liniște, și te simți bine.
Ca să privești pulsul afișat ca pe o valoare în repaus, pregătește-te la fel ca pentru măsurarea tensiunii. Recomandările AHA cer cel puțin cinci minute de odihnă în liniște, fără vorbit. În cele 30 de minute dinaintea măsurării, evită cofeina, fumatul și efortul fizic.
De exemplu, un puls de 105 măsurat la două minute după ce ai urcat scările trebuie interpretat în acel context. Articolul cum îți măsori tensiunea acasă explică pregătirea. Intervalul pentru pulsul în repaus prezentat aici provine din AHA. Dacă locuiești în România, discută cu medicul cum se interpretează schimbările în situația ta.
Este o problemă dacă pulsul este sub 60 sau peste 100?
Niciuna dintre aceste valori nu dovedește singură o problemă. AHA precizează că un puls sub 60 de bătăi pe minut nu indică întotdeauna o afecțiune. Contează dacă este neobișnuit pentru tine și dacă ai simptome.
Același lucru este valabil pentru un puls peste 100. AHA arată că un puls mare nu este întotdeauna semnul unei probleme. Ridicarea în picioare, stresul, anxietatea, durerea, căldura și exercițiul fizic îl pot crește.
Compară valoarea cu cea obișnuită pentru tine și notează cum te simțeai. Contextul permite medicului să discute schimbarea împreună cu rezultatele tensiunii, fără să confunde cele două măsurări.
Unde treci pulsul în jurnal?
Trece frecvența cardiacă într-o coloană separată, lângă sistolică, diastolică și oră. Medicul poate vedea astfel toate cele trei valori împreună. Dacă pulsul este neobișnuit de lent sau rapid la mai multe măsurări, fiecare rezultat are și o dată.
Jurnalul tensiunii arteriale de tipărit are o coloană „Frecvență cardiacă (HR)” pentru sesiunile de dimineață și seară. Calculatorul mediei tensiunii arteriale calculează separat media sistolicei, a diastolicei și a valorilor frecvenței cardiace pe care le introduci.
Ora și o notă despre împrejurări păstrează contextul unui rezultat neobișnuit. Nu este nevoie să înlocuiești o valoare a tensiunii cu pulsul: sunt informații diferite, care pot fi păstrate în același rând.
BP Diary poate păstra frecvența cardiacă alături de măsurarea cu tensiometrul și de ora ei. Poți adăuga o notă despre ceva neobișnuit, iar aceste detalii apar și în raport.
Când îi spui medicului?
Spune-i medicului dacă inima bate mai lent sau mai repede decât de obicei. AHA recomandă acest lucru mai ales dacă ai slăbiciune, amețeală sau senzație de leșin. Un jurnal cu date și ore te ajută să descrii schimbarea.
Apelează serviciile de urgență dacă pulsul devine brusc foarte mare sau foarte mic pentru tine, mai ales dacă ai durere în piept, lipsă de aer, amețeală, leșin sau alte semne că ceva nu este în regulă. În România, numărul de urgență este 112. Dacă te afli în altă țară, folosește serviciul local de urgență.